Capra cu trei iezi, filmul horror

Dacă ați căutat „Capra cu trei iezi” ca să o citiți cu copilul, filmul care apare primul în rezultate este altceva: un thriller de groază românesc din 2022, făcut pentru adolescenți și adulți. La cinema a avut recomandarea N-15, pe Netflix e marcat 16+, iar regizorul lui spune deschis că nu e un film pentru copii.

Basmul lui Ion Creangă, cu capra, iezii și lupul, îl găsiți repovestit pentru cei mici în Capra cu trei iezi, repovestită pentru cei mici. Mai jos aveți ce este filmul, ce înseamnă etichetele de vârstă și prin ce se deosebește de poveste. Am scris articolul după pagina distribuitorului, fișa de pe Netflix, interviurile regizorului și textul lui Creangă de pe Wikisource, fără să judecăm filmul ca film.

Ce este filmul „Capra cu trei iezi” (2022)

Este un lungmetraj românesc regizat de Victor Canache, care ia intriga basmului și o joacă cu actori, într-un sat de acum două secole. Cinefan îl trece la genurile horror și thriller, cu o durată de 83 de minute, și dă ca dată a premierei în România 28 octombrie 2022. În rolurile principale joacă Maia Morgenstern și Marius Bodochi, după fișa de la Transilvania Film, firma care l-a adus în cinematografe.

Filmul a luat Premiul Publicului la TIFF 2022, după anunțul distribuitorului pentru caravana cu care a mers prin țară. Ulterior a ajuns pe Netflix, iar cine scrie azi titlul basmului în Google dă adesea peste trailer și peste pagina filmului de pe platformă, înaintea poveștii.

Clasificarea de vârstă la cinema și pe Netflix

Pe Cinefan, filmul apare cu N-15, nerecomandat sub 15 ani. Pe Netflix România eticheta este 16+, iar filmul stă la secțiunea horror. Diferența de un an vine din faptul că sunt două sisteme diferite: unul e clasificarea pentru sălile de cinema, celălalt e marcajul pe care platforma îl pune titlurilor din catalogul ei.

N-15 este o recomandare. Libertatea a explicat, când filmul rula în săli, că această clasificare nu interzice accesul copiilor sub 15 ani și nici nu le cere să fie însoțiți de un adult. Altfel spus, nimeni nu vă oprește la intrare, iar decizia rămâne la părinte.

Despre ce e filmul, fără finalul lui

Distribuitorul îl rezumă așa: în România rurală a secolului al XIX-lea, izolată de lume, o văduvă cu trei copii trebuie să țină piept unui vechi prieten al familiei, care, văzându-i fără apărare, își arată natura sadică. Netflix îl descrie drept „o variantă dură a îndrăgitei povești din popor”, în care o mamă hotărâtă își apără copiii de un vecin însetat de sânge, care vrea răzbunare.

Capra devine deci o mamă, iezii sunt trei copii, iar lupul este un om pe care familia îl cunoaște. Tonul e de groază, cu sânge și scene violente. Victor Canache a spus pentru Euronews România că elementele acestea vin din text: „Capetele în geam, sângele pe pereți și răzbunarea de la parastas de la final sunt elementele lui Creangă.” Ce la Creangă se povestește pe scurt, filmul arată pe ecran, cu actori.

Cum diferă de povestea lui Ion Creangă

Basmul începe cu propoziția pe care o știu mulți părinți pe de rost: „Era odată o capră care avea trei iezi.” Wikisource îl găzduiește întreg și îl datează 1875. După Wikipedia, povestea a apărut prima dată în revista Convorbiri literare, la 1 decembrie 1875.

Diferențele care contează pentru un părinte sunt trei:

• Personajele. La Creangă sunt animale care vorbesc, iar copilul ascultă o poveste cu o capră și un lup. În film sunt oameni, iar frica e a unei familii reale.
• Felul în care se spune. Textul trece repede peste momentele crude, cu umorul și vorba lui Creangă, așa că un copil le ascultă ca pe o întâmplare dintr-o poveste. Filmul le pune în imagini.
• Publicul. Basmul se citește la grădiniță și în primele clase. Filmul are recomandare de la 15 ani în sus.

Și textul original are momente aspre, pe care unii părinți le îndulcesc când îl citesc celor mici. Repovestirea noastră păstrează intriga și cântecul iezilor, dar trece peste ce lasă lupul în urmă cu o singură frază, „o priveliște urâtă”, pentru copiii de 4-6 ani.

E potrivit pentru copii sau pentru o seară de poveste?

Pentru un copil de vârstă preșcolară sau din clasele mici, nu. Ambele etichete de vârstă și regizorul spun același lucru, iar intriga, cu un adult care amenință o mamă și copiii ei, e genul de imagine care se întoarce seara, la culcare. Dacă aveți un adolescent de 15-16 ani care caută horror românesc, filmul intră în discuție, iar hotărârea e a voastră, după ce citiți sinopsisul și vedeți trailerul.

Se întâmplă des ca un copil să audă titlul la grădiniță sau de la frații mai mari și să ceară „filmul cu capra”. Puteți să-i spuneți că există un film pentru oameni mari cu același nume și să-i citiți în schimb povestea, în care iedul cel mic se ascunde în horn, iar capra îl pedepsește pe lup. Copiii mici primesc bine o explicație scurtă și o alternativă imediată.

Unde citiți povestea cu copilul

Repovestirea de pe site, Capra cu trei iezi, repovestită pentru cei mici, se citește cu voce tare în aproximativ 7 minute și e gândită pentru copii de 4-6 ani. Pentru cei mari, care vor textul lui Creangă cu vorbele lui, Wikisource îl are întreg și gratuit.

Alte basme de Creangă și de alți autori români sunt în tema Basme românești, iar poveștile clasice spuse pe înțelesul celor mici le găsiți în Povești clasice repovestite. Despre cât timp și cum citiți seara, pe vârste, am scris în ghidul despre cititul cu voce tare la copii.

Părerea mea

Cu un copil sub 10 ani, aș începe cu repovestirea, citită seara, și aș trece la textul lui Creangă când copilul cere vorbele vechi și umorul lui. Filmul l-aș lăsa deoparte până pe la 15-16 ani, vârsta pentru care a fost făcut. Aș judeca filmul ca pe un titlu de groază pentru adolescenți care poartă numele unei povești de grădiniță, nu ca pe o versiune mai nouă a basmului.