Într-o grădină cu gard mic de lemn creștea un cais. În vârful lui atârna o frunză roșie, mică și rotundă.
Într-o dimineață a bătut vântul. Frunza s-a legănat, s-a legănat și a zis:
„Eu plec la drum. Vreau să văd lumea.”
Și s-a desprins. Fâș, fâș, fâș. Încet, ca o pană.
A trecut pe lângă gard. „Bună ziua, gard!” a zis frunza. Gardul n-a răspuns, că gardurile nu vorbesc, dar a ținut-o puțin pe vârful lui, ca să se uite.
Frunza s-a dus mai departe. A zburat peste o ciupercă cu pălărie maronie. „Bună ziua, ciupercă!” Ciuperca a zâmbit cu toată pălăria.
Frunza s-a dus mai departe. A zburat peste o baltă. Fâș, fâș, fâș. În baltă se vedea un cer mic, cu un nor mic, și o frunză roșie, tot mică și rotundă.
„Cine ești tu?” a întrebat frunza.
Frunza din baltă a mișcat din margini, exact ca ea. Frunza noastră a râs, iar frunza din apă a râs la fel.
Apoi a coborât pe apă, ușor, și s-a așezat ca o bărcuță. Balta a legănat-o ca pe un leagăn. Au trecut pe lângă o broscuță care dormea pe o piatră. Au trecut pe lângă o creangă cu un melc.
„Bună ziua, melc!”
„Bună ziua, frunză. Încotro?”
„Încotro mă duce vântul.”
Dar vântul s-a liniștit. Soarele a început să coboare după deal. Cerul s-a făcut portocaliu, apoi roz, apoi albastru-închis. Frunza s-a simțit puțin obosită.
„Aș vrea un loc de dormit”, a șoptit ea.
Atunci a venit un arici, pe cărarea de lângă baltă. Mergea cu pași mărunți, tup, tup, tup, și căuta ceva moale.
„Ai un loc moale?” a întrebat frunza.
„Am”, a zis ariciul. „Dar mi-ar trebui și o pătură.”
Frunza a sărit din baltă, pe țărmul uscat. Ariciul a luat-o cu botul, cu grijă, și a dus-o sub un tufiș, într-un cuib de iarbă uscată și mușchi.
Acolo era cald. Ariciul s-a făcut covrig. Frunza s-a așezat peste el, ca o pătură mică și roșie.
Afară, stelele au ieșit una câte una. Una, două, trei.
Frunza a închis ochii, deși frunzele n-au ochi, și a zis încet:
„Mâine mai merg la drum. Dar acum, somn ușor.”
Și ariciul a răspuns, pe jumătate adormit: „Somn ușor.”
Și au dormit amândoi până dimineața, când a răsărit soarele peste grădină.
