# Ileana Cosânzeana și semințele din năframă · Ora de Povești > Source: https://oradepovesti.com/povesti/ileana-cosanzeana-si-semintele-din-batista Basm ## Ileana Cosânzeana și semințele din năframă Pentru 6-8 ani, 7 minute de citit cu voce tare A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost, nu s-ar mai povesti, o fată de împărat pe nume Ileana Cosânzeana. Avea părul ca grâul copt și o grădină mare în spatele palatului, unde nu crescuse niciodată nimic. Pământul acela era tare ca piatra, după o iarnă lungă. Ileana ieșea în fiecare dimineață pe poartă și se uita la el, oftând. „Aș vrea o grădină cu flori”, spunea. „Dar nu știu cum să o fac.” Într-o zi a bătut la poartă o bătrână cu spatele încovoiat și cu o năframă brodată în mână. „Dă-mi un pahar cu apă, fată bună”, a zis bătrâna. Ileana i-a adus apă rece din fântână și o felie de pâine. Bătrâna a băut, a mâncat și a zâmbit. „Văd că ai o grădină goală”, a zis ea. „Îți las ceva.” Și i-a întins năframa. În ea erau trei semințe: una neagră, una aurie și una cât o boabă de mazăre, albastră ca cerul. „Pune-le în pământ”, a spus bătrâna. „Dar să ții minte un lucru. Nu le scoate să vezi dacă au prins rădăcini. Nu le trage de vârf, ca să crească mai repede. Udă-le și lasă-le în pace.” Ileana a vrut să mai întrebe ceva, dar bătrâna plecase, ca și cum nici n-ar fi fost. Fata a luat o săpăligă și a început să sape. Pământul era greu, dar ea a muncit până i s-au înroșit palmele. A pus semințele, una lângă alta, și le-a acoperit cu grijă. Apoi a adus apă în cofă. Dimineața a ieșit în grădină, plină de speranță. Pământul era la fel de gol. „Poate că sunt prea adânci”, a zis. Și a scos o sămânță, să vadă. Era la fel de mică, la fel de neagră. A pus-o la loc, dar stătea acum mai strâmb. A doua zi, tot nimic. Ileana s-a plimbat în jurul stratului, cu mâinile la spate. S-a așezat lângă el. S-a uitat, s-a uitat, apoi a început să-i vorbească pământului. „Hai, creșteți! Ce mai așteptați?” Pământul n-a răspuns. Vântul a trecut și a mișcat câteva fire de praf. În a treia zi, Ileana s-a supărat. „Bătrâna m-a păcălit! Sunt doar niște pietricele.” Dar tocmai atunci a trecut pe acolo calul ei, un cal cenușiu și blând, care știa multe. „Ileana”, a zis calul, „ai văzut vreodată un pui de pasăre ieșind din ou mai repede dacă îl sperii?” Fata a tăcut. „Sau ai văzut un măr mai dulce dacă îl culegi din floare?” Ileana s-a gândit. Și-a amintit ce spusese bătrâna: udă-le și lasă-le în pace. „Bine”, a zis. „Le las.” Și a făcut ce i se spusese. În fiecare dimineață aducea o cofă cu apă. Turna puțin, cât să ude pământul, nu cât să-l înece. Apoi se ducea la treaba ei: ajuta la bucătărie, citea, scotea apă pentru cai. A trecut o săptămână. Apoi încă una. Într-o dimineață, când Ileana a venit cu cofa, a văzut ceva mic și verde, ieșit din pământ, ca un deget îndoit. A strigat de bucurie, dar n-a atins nimic. S-a așezat în genunchi, încet, și a șoptit: „Bun venit.” Peste câteva zile erau trei lăstari. Unul avea frunze negre-verzui, altul strălucea ca aurul în soare, al treilea, mic de tot, avea o floare albastră care abia se vedea. Vara a venit și grădina a înflorit. Din prima a crescut un măr mare, plin de mere mici. Din a doua, un lan de grâu auriu, care foșnea în vânt. Din a treia, o mare de flori albastre, care mirosea până departe. Într-o seară, bătrâna a trecut din nou pe lângă poartă. „Ai așteptat”, a zis ea. „Nu mi-a fost ușor”, a răspuns Ileana. „M-am supărat și aproape că am scos semințele.” „Știu”, a zâmbit bătrâna. „Dar le-ai pus la loc. Asta contează.” Ileana s-a uitat la grădină, la merele roșii, la grâul auriu, la florile albastre. „Unele lucruri”, a spus bătrâna, „cresc pe dedesubt, unde nu se vede. Tu trebuie doar să le dai apă și timp.” Și Ileana a ținut minte asta toată viața. Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa. Pentru părinte: este o poveste despre răbdare, spusă prin ceva ce copilul poate vedea: o sămânță. Îl poți întreba: ce lucru ți-a luat mult timp până ai reușit să-l faci? Cum te-ai simțit pe drum? Mai multe povești ca aceasta găsești în [Povești de primăvară](/povesti/categorie/primavara-primavara), în [Basme pentru copii](/povesti/categorie/basme) și în [Povești despre răbdare](/povesti/categorie/rabdare). --- [ Ora de Povești ](/) Basme și povești românești pentru copii, alături de povești noi scrise de redacție, fiecare cu vârsta potrivită și timpul de citit, plus articole despre cititul împreună. [Scrie-ne o poveste sau o corectură](/contact) ### Citește * [Toate temele](/teme) * [Povești](/povesti) * [Articole](/articole) * [Cine scrie](/authors) ### Despre noi * [Despre noi](/despre-noi) * [Autori](/authors) * [Politica editorială](/politica-editoriala) * [Cum câștigăm bani](/cum-castigam-bani) ### Legal * [Termeni și condiții](/termeni-si-conditii) * [Confidențialitate](/confidentialitate) * [Contact](/contact) © 2026 Ora de Povești. Povești clasice din domeniul public și povești noi scrise de redacție. Unele linkuri de pe această pagină ne pot aduce un comision. Asta nu decide niciodată despre ce scriem sau ce recomandăm. [Cum câștigăm bani](/cum-castigam-bani).