# Mielușelul care a găsit drumul acasă · Ora de Povești

> Source: https://oradepovesti.com/povesti/mielusorul-care-a-gasit-drumul-acasa

Poveste de adormit

## Mielușelul care a găsit drumul acasă

De la 3 ani, despre a nu te teme seara, 5 minute de citit cu voce tare

Era odată un mielușel alb, cu lână moale ca norii. Îl chema Lănuț.

Într-o seară, în ajunul Paștelui, Lănuț se juca pe pajiște. Mirosea a iarbă și a flori. Turma se întorcea încet spre casă, iar Lănuț, uite, mai avea de fugit puțin.

A fugit după un fluture. Apoi după o floare. Apoi după umbra lui, care se făcea tot mai lungă.

Când s-a oprit, a ridicat capul.

Turma nu se mai vedea.

– Mee? a spus Lănuț. Mee-mee?

Nimeni nu a răspuns. Doar vântul a foșnit prin iarbă.

Lănuț a simțit că i se strânge burtica. Cerul se făcea albastru-închis. Primele stele se aprindeau, una câte una.

Și atunci a făcut ce știa să facă. S-a oprit. A rămas locului. A tras aer în piept: o dată, de două ori, de trei ori.

– Nu fug, și-a spus el. Stau și ascult.

A ascultat. Mai întâi n-a auzit nimic. Apoi a auzit un greier. Cri-cri. Apoi un câine, departe: ham, ham. Apoi un clopoțel mic, din turmă. Ding, ding.

– Mee! a strigat Lănuț. Vin!

A pornit spre clopoțel. Mergea încet, cu pași mici, și se oprea din când în când să asculte din nou. Ding, ding, spunea clopoțelul, mai aproape.

Pe drum a trecut pe lângă o poartă de lemn și pe lângă un copac bătrân. Le știa. Le văzuse dimineața.

Și deodată, în depărtare, a văzut o fereastră luminată. Galbenă, caldă, ca o mică lună în casă.

– Acolo e acasă, a șoptit Lănuț.

A mers până la poartă. Mama lui îl aștepta, cu botul ridicat.

– Mee, mielușelul meu, a spus ea. Te-am chemat.

– Te-am auzit, a răspuns Lănuț. Am stat liniștit și am ascultat.

Mama l-a atins cu nasul pe frunte.

– Bravo, a zis ea. Așa te găsești de fiecare dată.

Lănuț a intrat în staul, pe paiele moi. Lângă el, ceilalți miei respirau încet. Afară, stelele străluceau peste dealuri. Mâine avea să fie zi de sărbătoare, cu clopote și cu lumină.

Lănuț și-a lăsat capul pe paie. A închis un ochi. Apoi pe celălalt.

Ding, ding, mai cânta clopoțelul, tot mai încet.

Noapte bună, Lănuț.

**Pentru părinți.** Povestea arată o idee simplă pentru momentele în care ne simțim pierduți: ne oprim, respirăm și ascultăm. Puteți întreba: „Ce a făcut Lănuț când nu a mai văzut turma? Ce a auzit?” Se poate citi cu glas încet, înainte de somn.

Mai multe povești ca aceasta găsești în [Povești de Paște](/povesti/categorie/paste-paste) și în [Povești de adormit](/povesti/categorie/povesti-de-adormit). Poți continua cu [Norișorul care nu voia să plece](/povesti/norisorul-care-nu-voia-sa-plece).

---

[ Ora de Povești ](/) 

Basme și povești românești pentru copii, alături de povești noi scrise de redacție, fiecare cu vârsta potrivită și timpul de citit, plus articole despre cititul împreună.

[Scrie-ne o poveste sau o corectură](/contact)

### Citește

* [Toate temele](/teme)
* [Povești](/povesti)
* [Articole](/articole)
* [Cine scrie](/authors)

### Despre noi

* [Despre noi](/despre-noi)
* [Autori](/authors)
* [Politica editorială](/politica-editoriala)
* [Cum câștigăm bani](/cum-castigam-bani)

### Legal

* [Termeni și condiții](/termeni-si-conditii)
* [Confidențialitate](/confidentialitate)
* [Contact](/contact)

© 2026 Ora de Povești. Povești clasice din domeniul public și povești noi scrise de redacție.

Unele linkuri de pe această pagină ne pot aduce un comision. Asta nu decide niciodată despre ce scriem sau ce recomandăm. [Cum câștigăm bani](/cum-castigam-bani).