Ursulețul care făcea ploaie din hârtie

Era seară. Ursulețul Moșu era în camera lui.

Afară era liniște. Prea multă liniște.

„Nu pot să dorm”, a spus Moșu. „Nu aud nimic.”

Pe covor era o foaie de hârtie. Moșu a luat-o în lăbuțe.

Ssss, ssss, a făcut hârtia.

„Ce frumos”, a zis Moșu. „Parcă ar ploua.”

A mototolit hârtia încet. Ssss, ssss, ssss.

Ploaia a început să cadă pe acoperiș. Pic, pic, pic.

Ploaia a căzut pe frunze. Pic, pic, pic.

Ploaia a căzut pe floare. Pic, pic, pic.

„Ce face floarea?” a întrebat Moșu.

Floarea a închis petalele. Ușor, ușor.

„Ce face frunza?” a întrebat Moșu.

Frunza a lăsat picăturile să alunece. Ușor, ușor.

„Ce face ursulețul?” a întrebat Moșu.

Ursulețul a căscat. Aaaa.

A pus foaia lângă perna lui. Ssss, a mai spus hârtia, o dată.

Ploaia a căzut mai încet. Pic. Pic. Pic.

Floarea dormea. Frunza dormea.

Și ursulețul Moșu a închis ochii.

Noapte bună, Moșu. Noapte bună, ploaie.