# Zâna Zorilor și norul care plângea · Ora de Povești > Source: https://oradepovesti.com/povesti/zana-zorilor-si-norul-care-plangea Basm ## Zâna Zorilor și norul care plângea De la 4 ani, despre emoții, 5 minute de citit cu voce tare A fost odată ca niciodată o zână care se trezea în fiecare dimineață înaintea soarelui. Se chema Zâna Zorilor. Avea o lampă mică, în formă de stea, și cu ea aprindea cerul, încet, de la roz la auriu. Într-o dimineață, când a ieșit din casa ei de pe marginea lumii, a auzit un hohot. Cineva plângea sus, între stele. A ridicat lampa. Pe cer plutea un norișor mic, cenușiu, cu pleoapele umflate. Din el cădeau picături grele, una după alta, peste câmpuri. – Bună dimineața, norișorule, a spus zâna. Ce s-a întâmplat? – Nu știu, a suspinat norul. M-am trezit așa. Ceilalți nori sunt albi și vii. Eu sunt greu și plâng. Nu vreau să plâng, dar nu mă pot opri. Zâna a vrut să-i spună că nu-i nimic și că totul o să fie bine. Dar și-a dat seama că norul nu avea nevoie de vorbe frumoase. Avea nevoie de cineva care să stea lângă el. S-a așezat pe marginea unei stele și și-a pus lampa alături. – Te ascult, a zis ea. Norișorul a tăcut o vreme. Apoi a început să povestească, încet. Că ieri vântul l-a împins și nu i-a cerut voie. Că ceilalți nori s-au dus înainte, fără să-l aștepte. Că s-a simțit mic și uitat. Cu cât vorbea, cu atât picăturile erau mai puține. Zâna nu a spus nimic. A dat din cap și a ascultat, până când norul a terminat tot ce avea de zis. – Mi-e greu, a zis el la sfârșit. – Știu, a spus zâna. Uneori e greu și nu e vina nimănui. Dedesubt, ploaia lui ajunsese pe pământ. Fiecare picătură uda o floare. Margaretele au ridicat capetele, macii s-au întins, iar iarba a început să miroasă a proaspăt. – Privește, a spus zâna și a arătat în jos. Norișorul s-a uitat. Câmpul era un covor de culori. Din pământul uscat răsărise o pajiște întreagă. – Asta am făcut eu? a întrebat norul uimit. – Plânsul tău a făcut-o. Câteodată lacrimile sunt apă pentru ceva ce urmează să crească. Nu trebuie să te grăbești să le oprești. Norișorul a mai plâns puțin, dar altfel, mai ușor. Pe măsură ce picăturile se terminau, el devenea mai ușor și mai alb, ca o lână cardată. Apoi a zâmbit, prima oară în ziua aceea. – Mulțumesc că ai stat cu mine, a spus el. – Oricând, a răspuns zâna. Dacă mai vine odată tristețea, ia-ți timp. Lasă-o să treacă, ca un nor. Zâna și-a luat lampa și a aprins restul cerului. Soarele a răsărit în urma ei, auriu și cald, iar norișorul și-a pus în raza lui o dungă de curcubeu. De atunci, în zilele cu ploaie măruntă, copiii care privesc pe fereastră spun că norii mici sunt doar triști. Și uneori e bine să fii trist, ca să crească florile. Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa. **Pentru părinți.** Povestea arată că tristețea nu trebuie grăbită sau reparată, ci ascultată, și că trece. Puteți întreba: „Ce a făcut zâna pentru nor? Când ai fost tu trist ultima oară și ce te-a ajutat?” Mai multe povești ca aceasta găsești în [Povești clasice repovestite](/povesti/categorie/repovestiri) și în [Despre emoții](/povesti/categorie/emotii). Poți continua cu [Ursul care s-a supărat pe toată lumea](/povesti/ursul-care-s-a-suparat-pe-toata-lumea). --- [ Ora de Povești ](/) Basme și povești românești pentru copii, alături de povești noi scrise de redacție, fiecare cu vârsta potrivită și timpul de citit, plus articole despre cititul împreună. [Scrie-ne o poveste sau o corectură](/contact) ### Citește * [Toate temele](/teme) * [Povești](/povesti) * [Articole](/articole) * [Cine scrie](/authors) ### Despre noi * [Despre noi](/despre-noi) * [Autori](/authors) * [Politica editorială](/politica-editoriala) * [Cum câștigăm bani](/cum-castigam-bani) ### Legal * [Termeni și condiții](/termeni-si-conditii) * [Confidențialitate](/confidentialitate) * [Contact](/contact) © 2026 Ora de Povești. Povești clasice din domeniul public și povești noi scrise de redacție. Unele linkuri de pe această pagină ne pot aduce un comision. Asta nu decide niciodată despre ce scriem sau ce recomandăm. [Cum câștigăm bani](/cum-castigam-bani).